Cand devii mama, inveti despre puteri pe care nu stiai ca le ai si temeri care nu stiai ca exista. Iubirea de mama e a renunta la tine, pentru a deveni impreuna. Nu e niciodata prea mult, prea personal sau prea greu.
Ma numesc…,am X ani, de profesie parinte. Unde am invatat asta? Nu exista manuale, nici profesori care sa-ti predea teoria. Si totusi, se invata. Cum? Cu sufletul,cu inima si cu mintea. Si e ca la scoala: inveti, inveti si esti ascultat.Doar ca nu primesti note , doar bucurii nemarginite sau dureri, pe care oricum nu ti le explici. Important este sa-l poti privi in ochi, sa poti sa-i explici lucruri pe care poate nici tu nu le intelegi de ce se intampla, si sa stie ca ai luat decizia corecta. Sa nu-l dezamăgești niciodata, nici cu gandul, nici cu fapta si atunci vei sti ca si el isi va invata, poate mai bine decat tine, lecția de a fi parinte.
Responsabilitatea ne apartine si cand realizezi ca ai tot ce-ti trebuie ca sa poti, reusita este echivalentul iubirii necondiționate.
“Cel mai sfant lucru din lume
Pana-n ceasu’ ce-i muri
Sa dai viata, sa pui nume
Sa trudești pentru copii.”